GNOM, gnomi, s. m. Fiecare dintre spiritele despre care se credea că locuiesc în interiorul pământului, păzind bogățiile lui ascunse. – Din fr. gnome. Vezi definitia »

RITIDÓM, ritidomuri, s. n. Strat extern al scoarței arborilor bătrâni, alcătuit din țesuturi moarte care se desprind în lamele subțiri. – Din fr. rhytidome. Vezi definitia »

prodróm (-mi), s. m. – 1. (Înv.) Precursor. – 2. (S. n.) Indispoziție, semn de boală. Ngr. πρόδρομος, sec. XVIII (Gáldi 237), și din fr. prodrome. Vezi definitia »

ERITROBLASTÓM s. n. mielom cu eritroblaști. (< fr. érythroblastome) Vezi definitia »

PAPILÓM, papiloame, s. n. Tumoare epitelială benignă, care se formează pe piele și pe mucoase. [Pl. și: papilomuri] – Din fr. papillome. Vezi definitia »