RĂCHÍTĂ, răchite, s. f. Nume dat mai multor specii de salcie cu frunze înguste și lunguiețe, cu ramuri subțiri și elastice, folosite ca material de împletit (Salix). [Pl. și: răchiți] – Din bg., scr. rakita. Vezi definitia »

SUBRÚBRICĂ s.f. Subdiviziune a unei rubrici. [< sub- + rubrică]. Vezi definitia »

CALAMÍNĂ s.f. 1. Reziduu care rămâne după arderea carburantului în cilindrul motoarelor cu ardere internă. 2. Silicat hidratat natural de zinc, care devine fosforescent prin frecare; hemimorfit. [Pl. -ne. / < fr. calamine, cf. lat.t. calamina]. Vezi definitia »

FOTOCELÚLĂ, fotocelule, s. f. Celulă fotoelectrică. – Din fr. photocellule. Vezi definitia »

CORDÍTĂ¹ s. f. exploziv brizant pe bază de nitroceluloză și nitroglicerină. (< fr. cordite) Vezi definitia »