Definita cuvantului buclier
BUCLIÉR, bucliere, s. n. Parte componentă a barei parașoc (față sau spate) a unui automobil, element tip scut care dă o formă estetică și aerodinamică parașocului, integrându-l, cel mai adesea, în volumul caroseriei; scut. – Din fr. bouclier.
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu buclier
BRANCARDIÉR, -Ă s.m. și f. Cel care poartă brancarda; militar care ridică și transportă răniții pe câmpul de luptă. [Pron. -di-er. / < fr. brancardier]. Vezi definitia »
-MÉR Element secund de compunere savantă, cu semnificația „parte”. [< fr. mère, cf. gr. meros]. Vezi definitia »
MONOPTÉR, -Ă adj. (despre un edificiu circular) cu acoperișul susținut de o singură colonadă. (< fr. monoptère) Vezi definitia »
MINNESINGER s. m. Cântăreț medieval german, autor și interpret de minnesang. [Pr.: mínezingăr, var. (după alte surse) minesenger, minnesänger] – Cuv. germ. Vezi definitia »
ȘANSONIÉR, -Ă, șansonieri, -e, s. m. și f. (Franțuzism) Șansonetist. [Pr.: -ni-er] – Din fr. chansonnier. Vezi definitia »