ÁRMĂ s. f. 1. unealtă, mașină care servește pentru atac sau apărare. ♦ ~ albă = armă destinată luptei corp la corp (baionetă, stilet etc.); a depune ĕle = a se preda; (fig.) a ceda. ◊ (pl.) ansamblul semnelor heraldice de pe o stemă, de pe un blazon. 2. categorie de trupe din forțele armate corespunzând unei activități specializate. 3. (fig.) mijloc de combatere a unui adversar pe planul ideilor, al politicii. (< lat. arma) Vezi definitia »

plóștină, plóștine, s.f. (reg.) 1. teren umed și mocirlos; mlaștină. 2. izlaz, pășune (lângă o apă). 3. mămăligă moale. Vezi definitia »

CREATINÍNĂ s.f. Produs de deșeu azotat rezultat din creatină. [Pron. cre-a-. / < fr. créatinine]. Vezi definitia »

îmblânzeálă s.f. (înv.) mângâiere. Vezi definitia »

ADRENALÍNĂ s.f. Hormon al glandelor suprarenale, folosit în medicină în special ca vasoconstrictor. [< fr. adrénaline]. Vezi definitia »