balaur, balauri, s. m. 1. polițist. 2. șef mare. 3. țigan. Vezi definitia »

PELÚR adj. invar. Hârtie pelur (și s.n.) = Hârtie foarte subțire și ușor transparentă, folosită mai ales la mașina de scris; hârtie-foiță. [< fr. pelure]. Vezi definitia »

IMPÚR, -Ă adj. care nu este pur; murdar. (< fr. impur, lat. impurus) Vezi definitia »

Aur alb Vezi definitia »

CONDÚR, conduri, s. m. 1. (Înv.) Pantof femeiesc cu toc înalt, împodobit adesea cu broderii. 2. Compus: (Bot.) condurul-doamnei = plantă ornamentală agățătoare, cu flori mari, galbene-roșcate și cu un pinten drept; călțunași, conduraș (2) (Tropaeolum majus). – Din tc. kundura. Vezi definitia »