HIPOKALIEMÍE s. f. diminuare a cantității de potasiu din sânge; hipopotasemie. (< fr. hypokaliémie) Vezi definitia »

copáie (-ắi), s.f. – Albie, troacă dintr-o singură bucată, făcută dintr-o jumătate de trunchi de copac scobit, ca o luntre. Are folosiri multiple, ca albie de spălat, covată de frămîntat, lighean sau leagăn, astfel îmcît ajunge echivalent al acestor cuvinte. – Mr. cupane, megl. cupană. Sl. (bg. kopanja, sb. kòpanja), din sl. kopati, kopajǫ „a goli” (Cihac, II, 72; Conev 64; DAR), cf. a scobi. Aceleaiși rădăcini sl. îi aparțin copăi, vb. (a săpa; a prăși) cf. sb. kòpati „a săpa”; copancă, s.f. (Maram., groapă făcută de căderea unui copac), din rut. kopanka „gaură”; copeneață, s.f. (cutie; piuliță de pisat), dintr-un cuvînt sl. neindentificat. Vezi definitia »

ODONTOFOBÍE s. f. frică patologică de durerea de dinți. (< engl. odontophobia) Vezi definitia »

CARNÁȚIE, carnații, s. f. Coloritul și structura pielii unei persoane. – Din fr. carnation. Vezi definitia »

ECTAZÍE, ectazii, s. f. 1. Dilatare temporară sau permanentă a unui organ cavitar sau tubular. 2. Licență care constă în folosirea unei silabe scurte cu valoare de silabă lungă. – Din fr. ectasie. Vezi definitia »