FETIȘÍSM s.n. Formă timpurie a religiei în comuna primitivă, constând în adorarea fetișurilor, ca divinități. ♦ (Fig.) Adorație oarbă, nemotivată față de un principiu, de o concepție etc. ◊ (Ec.) Fetișismul mărfii = reprezentare denaturată, falsă pe care oamenii și-o formează despre mărfuri în condițiile relațiilor bazate pe proprietatea privată, atribuindu-le însușiri care în realitate provin din raporturile sociale dintre oameni. [< fr. fétichisme]. Vezi definitia »

SINARMONÍSM s. n. (Fon.) Asimilare progresivă a vocalelor dintr-un cuvânt, întâlnită în limbile turco-tătare; armonie vocalică. – Din fr. synharmonisme. Vezi definitia »

SAFÍSM s.n. Lesbianism. [< fr. saphisme]. Vezi definitia »

CEZARÍSM s.n. Guvernare dictatorială militară, instituită de Caius Iulius Caesar în vechea Romă. ♦ Guvernământ despotic sprijinit pe armată. [< fr. césarisme]. Vezi definitia »

FOLCLORÍSM s.n. Preocupare pentru folclor. [Cf. fr. folklorisme]. Vezi definitia »