ABLÁS, -si s.m. (Olt.) În sec. XVIII, localnic, contribuabil, cap de familie -Din germ. Ablass „indulgen ă” Vezi definitia »

MIRÁS s. n. v. miraz. Vezi definitia »

caritas, caritasuri s. n. (pub., peior.) escrocherie de proporții, care constă în atragerea banilor de la populație în schimbul promisiunii obținerii unor câștiguri consistente. Vezi definitia »

CAFÁS, cafasuri, s. n. (Înv. și reg.) 1. Încăpere deschisă în catul de sus al unei case sau într-un turn, din care se poate privi nestingherit în afară; foișor. 2. Balcon unde cântă corul într-o biserică. ♦ Balcon din care familia domnitorului asculta slujba religioasă. 3. (Înv.) Grilaj de vergele de lemn care se întretaie ca o leasă. – Din ngr. kafási. Vezi definitia »

fas de ploaie Vezi definitia »