Definita cuvantului selfinducție
SELFINDÚCȚIE s.f. (Fiz.) Fenomenul de producere a unei forțe electromotoare într-un circuit datorită câmpului magnetic al curentului electric variabil care trece prin circuitul indus; inducție proprie; autoinducție. [Gen. -iei. / < fr., engl. self-induction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu selfinducție
COSMIATRÍE s. f. Specialitate medicală care se ocupă cu înlăturarea defectelor fizice, cu menținerea frumuseții. [Pr.: -mi-a-] – Din fr. cosmiatrie. Vezi definitia »
ASTENÍE, astenii, s. f. (Med.) Stare de oboseală intensă și prelungită, însoțită de slăbiciune fizică, de scăderea capacității de lucru intelectual etc. – Din fr. asthénie. Vezi definitia »
PANOFTALMÍE s. f. Infecție supurativă acută care cuprinde în întregime ochiul. – Din fr. panophtalmie. Vezi definitia »
PROGENÍE s.f. Prognatism. [< germ. Progenie, cf. gr. pro – înainte, geneion – bărbie]. Vezi definitia »
HOBÁIE, hobăi, s. f. (Reg.) Râpă. Vezi definitia »