Definita cuvantului selfinducție
SELFINDÚCȚIE s.f. (Fiz.) Fenomenul de producere a unei forțe electromotoare într-un circuit datorită câmpului magnetic al curentului electric variabil care trece prin circuitul indus; inducție proprie; autoinducție. [Gen. -iei. / < fr., engl. self-induction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu selfinducție
DISOREXÍE s.f. (Med.) Perturbare a poftei de mâncare. [Gen. -iei. / < fr. dysorexie, cf. gr. dys – dificil, orexis – poftă]. Vezi definitia »
URTICÁRIE s.f. Boală alergică, manifestată prin erupția pe piele a unor bășicuțe însoțite de mâncărime. ♦ (P. ext.) Eczemă. [Gen. -iei, var. urticare s.f. / < fr. urticaire, cf. lat. urtica – urzică]. Vezi definitia »
CARTOMETRÍE, cartometrii, s. f. (Top.) Studiu al metodelor și instrumentelor cu care se determină precizia unei hărți. – Din fr. cartométrie. Vezi definitia »
MEDIASTINOSCOPÍE s. f. examen endoscopic al mediastinului. (< fr. médiastinoscopie) Vezi definitia »
MENINGOPATÍE, meningopatii, s. f. (Med.) Denumire generică pentru afecțiunile meningelor. – Din fr. méningopathie. Vezi definitia »