OXIDIMÉTRU s.n. Instrument pentru analiza cantitativă a soluțiilor materiilor care oxidează. [Cf. germ. Oxydimeter]. Vezi definitia »

INCLINOMÉTRU s. n. 1. instrument care indică înclinarea unei (aero)nave; indicator de pantă. 2. aparat folosit în inclinometrie. 3. instrument care indică direcția magnetismului Pământului. (< fr. inclinomètre) Vezi definitia »

TRIÉDRU I. adj. cu trei fețe plane. II. s. n. figură geometrică din trei plane care au un punct comun (vârf). (< fr. trièdre) Vezi definitia »

PIÁSTRU, piaștri, s. m. Monedă (turcească) de argint, a cărei valoare a variat în decursul timpului și care a circulat și în țările române. [Pr.: pi-as-] – Din germ. Piaster, fr. piastre. Vezi definitia »

INVOLÚCRU, involucre, s. n. (Bot.) 1. Totalitatea frunzișoarelor care se găsesc la baza unor flori sau a unor inflorescențe. 2. Lamă care învelește pălăria tânără a unor ciuperci, înainte ca aceasta să iasă din pământ. – Din fr. involucre, lat. involucrum. Vezi definitia »