Definita cuvantului sens
SENS s.n. 1. Înțeles, semnificație, accepție (a unui cuvânt, a unei expresii etc.). ♦ Conținut. 2. Rost, noimă, rațiune. 3. Direcție, orientare. ◊ Sens unic = sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență; sens giratoriu = sens obligatoriu pe care trebuie să-l urmeze autovehiculele în jurul unui rond situat la o intersecție, într-o piață etc. [Cf. fr. sens, lat. sensus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu sens
DANS s. n. gen artistic constând din mișcări ritmice, expresive, ale corpului, execuate în tactul unei melodii. (< fr. danse) Vezi definitia »
sens conotativ a cuvintului inger Vezi definitia »
atins,-ă, atinși, -se adj. 1. furat. 2. bătut. 3. beat. 4. nebun Vezi definitia »
PĂTRÚNS, -Ă, pătrunși, -se, adj. 1. Străpuns, împuns: p. ext. străbătut, răzbit; copt, fiert, fript foarte bine. 2. Fig. Mișcat, emoționat, impresionat. 3. Fig. Gândit, judecat; aprofundat. ♦ Convins, încredințat. – V. pătrunde. Vezi definitia »
STRÂNS1 s. n. Strângere. ♦ Adunare a recoltei; cules. ♦ Vremea, timpul, momentul culesului recoltei. – V. strânge. Vezi definitia »