vârtejitór (rar) adj. m., pl. vârtejitóri; f. sg. și pl. vârtejitoáre Vezi definitia »

PROSPECTÓR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care face prospecțiuni. 2. (fig.) cel care explorează, caută să descopere. (< fr. prospecteur) Vezi definitia »

PICADÓR, picadori, s. m. Persoană care participă la luptele cu tauri, stând călare în arenă, înarmat cu o lance, și împingând taurul spre toreador sau matador ori intervenind când viața acestora este în primejdie. – Din fr. picador. Vezi definitia »

MECANORECEPTÓR s. m. organ de simț care recepționează excitanți mecanici. (< fr. mécano-récepteur) Vezi definitia »

DECLANȘATÓR s.n. Dispozitiv care suprimă, eliberează, deschide mecanic o piedică; declanșor. [< declanșa + -tor]. Vezi definitia »