NEARMONIÓS, -OÁSĂ, nearmonioși,-oase, adj. Care nu are armonie¹, ale cărui părți componente nu formează un tot bine închegat și echilibrat. [Pr.: ne-ar-mo-ni-os] – Ne- + armonios. Vezi definitia »

PRISÓS, prisosuri, s. n. 1. Ceea ce depășește necesarul, ceea ce întrece o anumită limită; prisosire, prisosință, prisoseală, surplus, excedent; p. ext. belșug, abundență. ◊ Loc. adj. și adv. De prisos = (care este) în plus; p. ext. (care este) inutil, fără rost. ◊ Loc. adv. Cu prisos = în plus; din plin, din belșug. 2. (La pl.; înv. și reg.) Teren agricol care prisosea moșierului și pe care acesta îl arenda țăranilor. – Din ngr. perissós. Vezi definitia »

LIMONÓS, -OÁSĂ adj. 1. (despre ape) cu limon. 2. de natura limonului. 3. (despre plante) care crește pe locuri noroioase. (< fr. limoneux) Vezi definitia »

VITRÓS, -OÁSĂ, vitroși, -oase, adj. Care are aspect sticlos; asemănător sticlei, ca sticla. ◊ (Anat.) Corp vitros sau umoare vitroasă = lichid transparent care umple fundul globului ocular. – Din fr. vitreux. Vezi definitia »

pos, posuri, s.n. (înv.) altoi; răsad; plantă. Vezi definitia »