Definita cuvantului servantă
SERVÁNTĂ s.f. 1. (Liv.) Servitoare, slujnică. 2. Masă sau bufet pe care se pun farfuriile și tacâmurile necesare în timpul când se servește masa. ♦ (Iluzionism) Sertar orizontal, prevăzut cu o margine posterioară și una laterală care se adaptează la o masă, permițând operatorului depozitări de obiecte. [< fr. servante].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu servantă
PĂTLĂGÍCĂ s. f. v. pătlăgea. Vezi definitia »
INDIANÍSTICĂ s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul limbii și al civilizației Indiei de dinaintea penetrației europene; indianism (2) [în DN]; indologie. [Pron. -di-a-. / < it. indianistica]. Vezi definitia »
ADRÉSĂ s.f. 1. Indicație a numelui și a domiciliului unei persoane. ♦ Indicație, mențiune pe scrisori, colete etc., care conține numele și domiciliul destinatarului. ◊ Adresă bibliografică = totalitatea datelor de apariție a unei cărți; la adresa cuiva = cu privire la cineva. 2. Comunicare oficială în scris făcută de o instituție, o organizație etc. 3. Îndemânare, pricepere. 4. (Cib.) Expresie (numerică) indicând o sursă sau o destinație a informației ce urmează să fie înregistrată de o mașină cibernetică. [< fr. adresse]. Vezi definitia »
ADAMÁSCĂ s. f. (Înv.) Stofă scumpă de mătase țesută cu flori. – Lat. lit. (a)damascus (it. damasco). Vezi definitia »
REOBÁZĂ s. f. intensitate minimă a unui curent galvanic, capabil să producă excitația unui țesut viu. (< fr. rhéobase) Vezi definitia »