ÎMPĂTURÍT, -Ă, împăturiți, -te, adj. (Despre pânză, hârtie etc.) Strâns prin îndoire repetată. [Var.: împăturát, -ă adj.] – V. împături. Vezi definitia »

PĂDURĂRÍT s. n. 1. Ocupația pădurarului, viața de pădurar; pădurărie¹. 2. (Rar) Silvicultură. 3. (Înv.) Impozit plătit de proprietarii de pădure. – Pădure + suf. -ărit. Vezi definitia »

CERARGIRÍT s. n. Clorură de argint naturală, întrebuințată ca minereu de argint. – Din fr. cérargyrite. Vezi definitia »

nemaiîncoțopenit, -ă, nemaiîncoțopeniți, -te adj. (glum.) nemaipomenit, neprihănit, imaculat. Vezi definitia »

DIATOMÍT s.n. Sediment silicios consolidat, format din depunerea cochiliilor de diatomee; tripoli, kiselgur. [< diatomite]. Vezi definitia »