BUIMĂCÍT, -Ă, buimăciți, -te, adj. Buimac. – V. buimăci. Vezi definitia »

DIATOMÍT s. n. Rocă sedimentară silicioasă formată în cea mai mare parte din resturile cochiliilor de diatomee. [Pr.: di-a-] – Din fr. diatomite. Vezi definitia »

NUMULÍT s. m. foraminifer fosil ale cărui cochilii au format prin sedimentare roci calcaroase. (< fr. nummulite) Vezi definitia »

șănțuit, -ă, șănțuiți, -te adj. (intl.) tăiat, spintecat. Vezi definitia »

ȘOPTÍT², -Ă, șoptiți, -te, adj. (Despre cuvinte; adesea adverbial) (Rostit) în șoaptă, încet. – V. șopti. Vezi definitia »