vîlnic (-ce), s. n. – Fotă, jupon. Bg. văljanik (Tiktin; Conev 83), din sl. vlŭna „lînă”. În Olt. Vezi definitia »

PROZENCHIMÁTIC, -Ă adj. al prozenchimului. (< fr. prosenchymatique) Vezi definitia »

CARDIOTÓXIC, -Ă adj. (Med.; despre substanțe sau agenți) Care tulbură activitatea inimii. [Pron. -di-o-. / < fr. cardiotoxique]. Vezi definitia »

ATRÓFIC, -Ă adj. Atins de atrofie. [< fr. atrophique]. Vezi definitia »

DIGÉNIC, -Ă adj. (biol.) 1. (despre un caracter) determinat de două perechi de gene independente. 2. (despre organisme) care posedă pe orice locus două gene cu acțiune diferită. (< fr. digénique) Vezi definitia »