ASIGURĂTÓR, -OÁRE, asigurători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană, instituție etc.) care asigură (3). ◊ Sechestru asigurător = sechestru ordonat de justiție pentru garantarea intereselor și a drepturilor părților împricinate. – Asigura + suf. -ător. Vezi definitia »

MIROSITÓR, -OÁRE, mirositori, -oare, adj. Care are (și răspândește) un miros (2); odorific. – Mirosi + suf. -tor. Vezi definitia »

EVAPORATÓR¹, evaporatoare, s. n. 1. Aparat care servește la concentrarea soluțiilor prin evaporare. 2. Parte componentă a unei instalații frigorifice în care se evaporă lichidul de răcire, producând frigul. – Din fr. évaporateur, germ. Evaporator. Vezi definitia »

NEOCÓR s. m. 1. păzitor al unui templu în Grecia antică. 2. cetate care avea sub oblăduirea sa un templu al unei divinități însemnate sau al cultului imperial. 3. preot administrator al unui sanctuar (la catolici). (< fr. néocore, gr. neokoros) Vezi definitia »

bilaitor, bilaitori s. m. (intl.) individ care practică bilaiseala. Vezi definitia »