TROSC interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o cădere, de o trosnitură, de o lovitură, de o rupere. – Onomatopee. Vezi definitia »

ÎNGERÉSC, -EÁSCĂ, îngerești, adj. 1. Care aparține îngerilor, privitor la îngeri, de îngeri; angelic. ♦ Ca de îngeri; pur, neprihănit; excepțional. 2. (Rar) Călugăresc, monahal. – Înger + suf. -esc. Vezi definitia »

LĂUTĂRÉSC, -EÁSCĂ, lăutărești, adj. Caracteristic lăutarilor, de lăutar. [Pr.: lă-u-] – Lăutar + suf. -esc. Vezi definitia »

VIZIRÉSC, -EASCĂ, vizirești, adj. (Înv.) Care aparține vizirului, privitor la vizir. – Vizir + suf. -esc. Vezi definitia »

CREȘTINÉSC, -EÁSCĂ, creștinești, adj. De creștin (II 1), privitor la creștinism. – Creștin + suf. -esc. Vezi definitia »