li s.m. veche măsură de lungime la chinezi, de 576 m. (fr. li) Vezi definitia »

șpențălí, șpențălésc, vb. IV (reg.; despre obiectele de îmbrăcăminte) a coase. Vezi definitia »

spanciulí, spanciulésc, vb. IV refl. (reg.) a se alinta. Vezi definitia »

PRĂVĂLÍ, prăvălesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) înclina, a (se) apleca într-o parte; a (se) răsturna, a (se) rostogoli; a cădea sau a face să cadă, a (se) arunca în adâncime, a (se) prăbuși, a (se) trânti. ♦ Refl. A fugi în goana mare, a se năpusti la vale; a se repezi spre ceva, a tăbărî, a da buzna. ♦ Refl. (Despre ape) A curge cu repeziciune, căzând de la înălțime; a se revărsa, a se întinde. ♦ Refl. Fig. A se întinde, a se răspândi, a se împrăștia. ♦ Tranz. A arunca; a azvârli. 2. Refl. (Despre vânt, furtună, ploaie etc.) A se dezlănțui cu putere, a se porni cu violență. 3. Tranz. și refl. A (se) surpa, a (se) nărui, a (se) dărâma, a (se) prăbuși. – Din bg. provalja, scr. provaliti. Vezi definitia »

ștocălí, ștocălésc, vb. IV (reg.; despre plafoane de lemn) a acoperi cu tulpini de stuf, dispuse la mică distanță una de alta, ca să se prindă muruiala. Vezi definitia »