TRANSFORMATÓR, -OÁRE, transformatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care transformă, preface, preschimbă. 2. S. n. Aparat, mașină, instalație care servește la transformarea energiei, tensiunii etc. unui sistem fizic (primar) în energia, tensiunea etc. altui sistem fizic (secundar) cu modificarea adecvată a anumitor mărimi de stare. – Din fr. transformateur. Vezi definitia »

ÎNDRĂGITÓR, -OÁRE, îndrăgitori, -oare, adj. (Rar) Care îndrăgește. – Îndrăgi + suf. -tor. Vezi definitia »

DIFUZÓR s.n. 1. Dispozitiv folosit în radiofonie care transformă undele electrice în unde sonore prin punerea în vibrație a unei membrane plane sau a unui cornet; este folosit în dispozitivele de radiorecepție și în instalațiile de amplificare a sunetului. 2. Parte a unui carburator cu injecție unde se produce pulverizarea combustibilului. 3. Aparat folosit pentru extragerea zahărului din sfeclă, a taninului din stejar etc. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. diffuseur]. Vezi definitia »

ȘTANȚATÓR, -OÁRE s.m. și f. Muncitor care execută operații de ștanțare. [< ștanța + -tor]. Vezi definitia »

CHIVERNISITÓR, chivernisitori, s. m. (Înv.) Administrator; conducător, cârmuitor. – Chivernisi + suf. -tor. Vezi definitia »