GLENOIDÍTĂ s.f. (Med.) Osteită a cavității glenoide a omoplatului. [Pron. -no-i-. / < fr. glénoïdite]. Vezi definitia »

PLÁVCĂ, plavce, s. f. 1. Lotcă folosită la pescuitul scrumbiilor de Dunăre. 2. (Reg.) Loc mai înalt pe malul unei ape unde se atârnă năvoadele ca să se usuce. – Et. nec. Cf. plavă. Vezi definitia »

CÉGĂ, cegi, s.f. Pește din fam. acipenseridae (sturioni), un sturion mai mic, de 60-80 cm și 6-7 kg, caracterizat prin botul lung, ascuțit și întors în sus, cu mustăți ca niște franjuri, adaptat la viața în apele dulci aferente Mării Negre și Mării Caspice; oferă icre negre cu bob mic, de culoare cenușie-verzuie; se comercializează în Occident ca sterlet (Acipenser ruthenus). – V. sturion. Vezi definitia »

SUGATÍVĂ, sugative, adj. (În expr.) Hârtie sugativă (și substantivat, f.) = hârtie poroasă și groasă, special făcută pentru a suge cerneală; sugătoare. – Suge + suf. -ativă. Vezi definitia »

UNTIÉRĂ, untiere, s. f. Vas în care se ține și se servește untul. [Pr.: -ti-e-] – Unt + suf. -ieră. Vezi definitia »