EXTRAPOLÁȚIE s. f. extrapolare. (< fr. extrapolation) Vezi definitia »

ECHILIBRÁȚIE s. f. Ansamblul mijloacelor care îi permit unui organism viu să-și găsească sau să-și mențină echilibrul fizic. (cf. fr. équilibration) [TLF] Vezi definitia »

SANGULÍE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); năframă făcută din această țesătură. – Et. nec. Vezi definitia »

STEREOCHIMÍE s. f. Ramură a chimiei care se ocupă cu studiul așezării în spațiu a atomilor unei molecule. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréochimie. Vezi definitia »

DISFÚNCȚIE s. f. 1. (med.) tulburare a funcției unui organ, aparat sau sistem. 2. (tehn.) reducere a adaptării sau integrării unui subsistem la sistemul din care face parte. 3. (fil.) acțiune a cărei consecință este reducerea integrării sau adaptării unei unități date la contextul social respectiv. (< germ. Dysfunktion) Vezi definitia »