EXCITÓN s. m. particulă fictivă asociată unei stări de excitație care se propagă prin masa unui corp cristalin. (< germ. Exciton) Vezi definitia »

OCEANOPLANCTÓN s. n. plancton oceanic. (< fr. océano-plancton) Vezi definitia »

ANTIELECTRÓN s. m. pozitron. (< fr. antielectron) Vezi definitia »

PINIÓN s. n. 1. roată dințată, cu diamentru minim, a unui angrenaj. 2. perete triunghiular care încheie la partea superioară zidul unui edificiu; fronton. (< fr. pignon) Vezi definitia »

ORLÓN s. n. fibră textilă sintetică, prin polimerizare, folosită pentru tricotaje. (< engl., fr. orlon, germ. Orlon) Vezi definitia »