MONOFAZÍE, monofazii, s. f. (Med.) Tulburare de vorbire care se manifestă prin repetarea aceluiași sunet, cuvânt etc. – Din engl. monophasia. Vezi definitia »

CITOGAMÍE s. f. proces de fuzionare citoplasmatică a ganeților în cadrul procesului de fecundație. (< fr. cytogamie) Vezi definitia »

PERCHEZÍȚIE s.f. Cercetare făcută la un ordin al organelor puterii de stat asupra unei persoane bănuite de o infracțiune sau la domiciliul acesteia. ♦ (p. ext.) Cercetare amănunțită, scotocire. [Gen. -iei, var. perchezițiune, perchiziție s.f. / < fr. perquisition, cf. lat. perquisitio – cercetare]. Vezi definitia »

ANGIOMEGALÍE s. f. dilatare a vaselor sangvine. (< fr. angiomégalie, engl. angiomegaly) Vezi definitia »

TRIPLEGÍE s.f. (Med.) Hemiplegie însoțită de paralizia unui membru din partea opusă a corpului. [Gen. -iei. / < fr. triplégie, cf. lat. tres – trei, gr. plege – lovitură]. Vezi definitia »