AGRÚME s.f.pl. (Livr.) Termen generic care denumește fructele citrice. [Cf. it. agrume, fr. agrumes]. Vezi definitia »

albăstríme s.f. (înv.) ciocoime Vezi definitia »

lúme (lúmi), s. f. – 1. Lumină. – 2. Univers, creație. – 3. Oameni. – Mr., istr. lume, megl. lumi. Lat. lūmen „lumină” (Pușcariu 993; Candrea-Dens., 1014; REW 5161; Densusianu, GS, II, 324), cf. it., prov., port. lume, cat. llum, sp. lumbre. E dubletul lui lumină. Se presupune că semantismul se explică printr-un calc al sl. svĕtŭ „lumină; lume” (Rosetti, III, 90); dar ipoteza nu-i necesară, deoarece evoluția poate fi spontană, cf. mag. világ, care are și el cele două sensuri. – Der. lumesc, adj. (laic; de lume; veneric); lumeț, adj. (lumesc, frivol); lumește, adv. (laic). Vezi definitia »

TÉME, tem, vb. III. 1. Refl. A fi cuprins de sentimentul fricii, a simți teamă. ◊ Expr. Cine e mușcat de șarpe se teme și de șopârlă = cel pățit e fricos, prevăzător. Mă tem... = mi-e teamă că..., mi se pare că..., socotesc că... ♦ A fi îngrijorat, a-și face griji. 2. Tranz. (Pop.) A fi gelos; a bănui, a suspecta pe cineva de infidelitate în căsnicie. – Lat. timĕre (= timere). Vezi definitia »

om de lume expr. persoană mondenă. Vezi definitia »