ȘTAMPÍLĂ s. f. 1. piesă fixată pe un mâner și purtând gravat un semn, o inscripție sau o emblemă, care se aplică pe un act spre a-i da valabilitate; semnul imprimat. 2. semn pus pe mărfuri sau pe pielea animalelor pentru a arăta proveniența, apartenența etc.; marcă. (< fr. estampille, după it. stampiglia) Vezi definitia »

ANAGLÍFĂ, anaglife, s. f. Lucrare de sculptură în (baso)relief. ◊ Procedeul anaglifelor = procedeu pe baza căruia se obține imaginea în relief a unui obiect fotografiat. – Fr. anaglyphe (lat. lit. anaglyphus). Vezi definitia »

URIEȘÍȚĂ, urieșițe, s. f. (Rar) Personaj din basme închipuit ca o femeie uriașă. – Din uriaș + suf. -iță. Vezi definitia »

BURGÁDĂ s.f. (Rar) Burg mic; târgușor. [< fr. bourgade]. Vezi definitia »

MÉNSOLĂ, mensole, s. f. (Rar) Piesă de construcție care susține grinzi, cornișe, etc. – Din it. mensola. Vezi definitia »