țoáită, țoáite, s.f. (reg.) 1. proptea la gard. 2. nuia cu care se îndeamnă vitele la mers. Vezi definitia »

SFORĂIÁLĂ, sforăieli, s. f. 1. Acțiunea de a sforăi; zgomotul produs de cel care sforăie; sforăit, sforăitură, sforăire, horăit, horăitură. 2. Fig. Vorbărie goală și plină de ifose. – Sforăi + suf. -eală. Vezi definitia »

MUZEOTÉHNICĂ s. f. Ramură a muzeologiei consacrată metodelor și mijloacelor folosite aplicativ în cadrul unui muzeu. [Pr.: -ze-o-] – Muzeu + tehnică. Vezi definitia »

HIPOTIPÓZĂ, hipotipoze, s. f. Figură de stil care sugerează imagini vizuale foarte vii. [Var.: ipotipóză s. f.] – Din fr. hypotypose. Vezi definitia »

sclébă, sclébe, s.f. (reg.) panglică sau fundiță (folosite de fete la împletitul părului). Vezi definitia »