SERVÁNT, servanți, s. m. 1. Soldat care deservește o gură de foc sau un alt mijloc de luptă. 2. (Rar) Om de serviciu cu atribuții speciale în anumite instituții. – Din fr. servant. Vezi definitia »

INSTÁNT adj. invar. Instantaneu, rapid. ♦ (Despre mâncăruri sau băuturi) Care se prepară repede, fără fierbere, prin dizolvare. [Pr.: -stánt] – Cuv. engl. Vezi definitia »

REMITÉNT, remitenți, s. m. Posesorul unei polițe. ♦ Girant. – Din fr. rémittent. Vezi definitia »

SIBILÁNT, -Ă adj. Șuierător, siflant. ♦ Consoană sibilantă (și s.f. ) = consoană șuierătoare sau siflantă. [< fr. sibilant]. Vezi definitia »

NEÁNT s.n. Ceea ce nu există; gol, neființă; nimic. [Pron. ne-ant. / < fr. néant]. Vezi definitia »