EDUCÁȚIE s.f. Educare; influențare sistematică și conștientă a dezvoltării facultăților intelectuale, morale și fizice ale copiilor și tineretului; totalitatea metodelor folosite în acest scop; (p. ext.) culturalizare, ridicare metodică a nivelului ideologic, cultural, profesional; faptul de a dezvolta facultățile morale, intelectuale și fizice ale unui om, ale unui popor etc. ◊ Educație fizică = dezvoltare armonioasă a fizicului prin exerciții gimnastice. [Gen. -iei, var. educațiune s.f. / cf. fr. éducation, it. educazione, lat. educatio]. Vezi definitia »

PTERIDOLOGÍE s.f. Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ferigilor. [Gen. -iei. / cf. gr. pteris – ferigă, logos – știință]. Vezi definitia »

ERITROBLASTOPENÍE s. f. diminuare sau încetare a formării eritroblaștilor. (< fr. érythroblastopénie) Vezi definitia »

FIZIOTERAPÍE s. f. Metodă de tratament medical cu ajutorul agenților fizici (aer, lumină, apă, electricitate etc.). [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physiothérapie. Vezi definitia »

ACIDURÍE s.f. (Med.) Prezența excesivă a unui acid în urină. [< fr. acidurie]. Vezi definitia »