SINCRÓNIC, -Ă adj. 1. (despe fapte, fenomene) care există sau se petrec în același timp; simultan, concomitent; sincron. 2. (despre metode de studiu sau puncte de vedere) independent de evoluție. 3. (despre două ceasornice) care arată simultan timpuri egale. (< fr. synchronique) Vezi definitia »

APOLOGÉTIC, -Ă, apologetici, -e, adj. Care conține o apologie, care ține de apologie. – Fr. apologétique. Vezi definitia »

EIDÉTIC, -Ă, eidetici, -ce, adj. 1. Care ține de eidetism. 2. (Psih.) Care provine din imaginație. [Pr.: e-i-] – Din fr. eidétique. Vezi definitia »

TIRIPLÍC s. n. (Învechit) Fir de mătase sau de bumbac răsucit și mercerizat, folosit la brodat sau la împletit. – Tc. tire-iplik. Vezi definitia »

preavécinic, preavécinică, adj. (înv.) veșnic, etern. Vezi definitia »