Definita cuvantului staționare
STAȚIONÁRE s.f. Acțiunea, faptul de a staționa; oprire, ședere pe loc; staționat. ♦ Rămânere în același loc a unui autovehicul un timp mai mare de 5 minute. [Pron. -ți-o-. / < staționa].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu staționare
SULIȚÁRE s. f. v. SULIȚA. [DLRM] Vezi definitia »
SFÂRȘÍRE, sfârșiri, s. f. Acțiunea de a (se) sfârși și rezultatul ei; sfârșit1. ◊ – Loc. adv. (Rar) Fără sfârșire = necontenit, mereu. – V. sfârși. Vezi definitia »
STROPÍRE, stropiri, s. f. Acțiunea de a (se) stropi și rezultatul ei; stropit1, stropitură. – V. stropi. Vezi definitia »
ORNAMENTÁRE s.f. Acțiunea de a ornamenta și rezultatul ei; înfrumusețare, împodobire, ornamentație. [< ornamenta]. Vezi definitia »
REPÚNERE, repuneri, s. f. Acțiunea de a repune și rezultatul ei. – V. repune. Vezi definitia »