MACROCLÍMĂ, macroclime, s. f. Climat al unei regiuni întinse. – Din germ. Makroklima. Vezi definitia »

TURBULÉNȚĂ s. f. 1. neorânduială, dezordine; gălăgie. 2. (fiz.) stare a unui fluid în care există vârtejuri, agitație. (< fr. turbulence, lat. turbulentia) Vezi definitia »

bleándră s.f. (reg.) 1. persoană moale, molâie, proastă, bleagă. 2. pasăre răpitoare (vindereu, gaia găinilor). 3. izbitură, îmbrânceală, lovitură, brânci. 4. sperietoare de păsări. Vezi definitia »

SCÁLĂ s. f. 1. totalitatea reperelor pe un instrument de măsură, reprezentând valori ale unei mărimi care se măsoară; scară gradată. 2. rampă (5). (< it. scala) Vezi definitia »

CRÓSNĂ, crosne, s. f. Sarcină (de lemne sau vreascuri) pe care o poartă cineva în spinare. ♦ Mulțime de obiecte așezate în ordine. [Var.: cróșnă s. f.] – Din bg. krošnja. Vezi definitia »