INTEGRÁLĂ s.f. (Mat.) Funcție depinzând de elemente arbitrare (constante și funcții) și care reprezintă soluția unui sistem diferențial. ♦ Simbol matematic care indică operația de integrare. [< fr. intégrale]. Vezi definitia »

NABEDÉRNIȚĂ, nabedernițe, s. f. Bucată de țesătură brodată cu fir pe care este reprezentată scena Învierii, purtată la brâu de arhierei sau de unii preoți la ceremonii. [Var.: nebedérnică s. f.] – Din sl. nabedrĩnica. Vezi definitia »

VĂCÚȚĂ, văcuțe, s. f. Diminutiv al lui vacă; văcușoară. – Vacă + suf. -uță. Vezi definitia »

verbínă (-ne), s. f. – Vervenă, plantă. – Mr. virghină. Lat. verbena (sec. XIX). – Der. directă din lat. (Pascu, I, 98; REW 9219) este indoielnică și mai mult cea din bg. vărbina (Conev 43). Este dubletul lui vervenă, s. f., din fr. verveine. Vezi definitia »

ciuturígă, ciuturígi, s.f. (reg.) trunchi de fag scorburos. Vezi definitia »