ARHEOMETRÍE s.f. Disciplină între arheologie și fizico-chimie, bazată pe transformarea informației arheologice într-una cantitativă, măsurabilă. (< arheo- + -metrie²) Vezi definitia »

STRĂCHINOÁIE, străchinoaie, s. f. Augmentativ al lui strachină. [Pr.: -noa-ie] – Strachină + suf. -oaie. Vezi definitia »

MACERÁȚIE s.f. Macerare. [Gen. -iei, var. macerațiune s.f. / cf. fr. macération, lat. maceratio]. Vezi definitia »

ANAPLASTÍE s.f. (Med.) Operație chirurgicală făcută cu scopul de a reda forma normală a unui organ mutilat. [Gen. -iei. / < fr. anaplastie, cf. gr. ana – din nou, plassein – a forma]. Vezi definitia »

SEISMOLOGÍE s.f. Ramură a geofizicii care studiază cutremurele de pământ. [Pron. se-is-, gen. -iei. / < fr. séismologie, cf. gr. seismos – cutremur, logos – studiu]. Vezi definitia »