REVELÁȚIE s. f. descoperire neașteptată a unei calități, a unui adevăr ascuns etc. ◊ lucru revelat. ♦ a fi o ~ = a depăși așteptările, a surprinde, a uimi (prin calități). ◊ dezvăluire a voinței divinității, făcută cuiva înzestrat cu facultăți supraraționale. (< fr. révélation, lat. revelatio) Vezi definitia »

POLITOPÍE s. f. 1. localizare a unei boli în mai multe organe sau țesuturi. 2. (biol.) diversificare a mai multor populații locale în funcție de condițiile de biotop. (< fr. polytopie) Vezi definitia »

BĂDĂRĂNÍE, bădărănii, s. f. Atitudine, faptă sau vorbă de bădăran; mitocănie, grosolănie. – Din bădăran + suf. -ie. Vezi definitia »

ALOMETRÍE s. f. creștere la animale în care unele organe se măresc mai repede (sau mai încet) decât corpul în ansamblu. (< fr. allométrie) Vezi definitia »

CAȘEXÍE s. f. sindrom prin slăbirea progresivă a întregului organism și printr-o insuficiență funcțională a unor organe. (< fr. cachexie) Vezi definitia »