SUBMINÁRE, subminări, s. f. Acțiunea de a submina și rezultatul ei. ♦ Acțiune conspirativă întreprinsă împotriva ordinii sociale și politice oficiale, în vederea instaurării unui nou regim politic; subversiune. – V. submina. Vezi definitia »

PRICINUÍRE s. f. Acțiunea de a pricinui. – V. pricinui. Vezi definitia »

AUTODOTÁRE s.f. Acțiunea de a autodota ; autoutilare. [< autodota]. Vezi definitia »

DEZNĂDĂJDUÍRE s. f. Faptul de a deznădăjdui; p. ext. deznădejde. ◊ Loc. vb. (Înv.) A aduce (pe cineva) la (sau în) deznădăjduire = a deznădăjdui; a exaspera. – V. deznădăjdui. Vezi definitia »

PROPĂȘÍRE, propășiri, s. f. Acțiunea de a propăși și rezultatul ei. – V. propăși. Vezi definitia »