țârțár, țârțári, s.m. (reg.) 1. măzăriche. 2. nume de plantă erbacee. Vezi definitia »

CLOPOTÁR, clopotari, s. m. 1. Persoană care trage clopotele (1) la biserică. 2. Persoană specializată în fabricarea clopotelor (1). – Clopot + suf. -ar. Vezi definitia »

MONODISCIPLINÁR, -Ă adj. referitor la o singură disciplină. (< mono¹- + disciplinar) Vezi definitia »

trocar, trocari s. m. (intl.) polițist. Vezi definitia »

IMOBILIÁR, -Ă, imobiliari, -e, adj. (Despre bunuri materiale) Care nu poate fi transportat; imobil². ♦ Care se ocupă de bunuri imobile². Agenție imobiliară. [Pr.: -li-ar] – Din fr. immobilier. Vezi definitia »