CAROTÁJ, carotaje, s. n. Determinare prin foraj a structurii și compoziției straturilor scoarței terestre, bazată pe analiza probelor carotelor (2) sau pe măsurarea mărimilor fizice caracteristice ale rocii străbătute. – Din fr. carottage. Vezi definitia »

DEFAZÁJ, defazaje, s. n. Diferența dintre fazele a două mărimi sinusoidale de aceeași frecvență. – Din fr. déphasage. Vezi definitia »

TUBÁJ, tubaje, s. n. (Med.) Metodă de examen clinic care constă în introducerea unui tub de cauciuc sau metalic în stomac sau în duoden pentru extragerea și analiza sucurilor respective. ◊ Tubaj laringian = introducerea unui tub metalic în laringe în caz de asfixie. – Din fr. tubage. Vezi definitia »

ULÁJ s. n. spațiu lăsat liber în tancurile unei nave petroliere, în cisterne sau în butoaie după încărcare, pentru a se asigura loc de expansiune lichidului. (< engl., fr. ullage) Vezi definitia »

BRONZÁJ s.n. Bronzare. [< fr. bronzage]. Vezi definitia »