PRĂDÁLICĂ, prădalice, s. f. (În evul mediu, în Țara Românească) Bun funciar trecut în stăpânirea domniei la stingerea descendenței masculine a proprietarului. – Din sl. prădalica. Vezi definitia »

fălticeneáncă s. f., g.-d. art. fălticenéncei; pl. fălticenénce Vezi definitia »

CONTRAREFÓRMĂ s.f. Mișcare de opresiune sângeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva Reformei și partizanilor acesteia. [Cf. fr. contre-réforme]. Vezi definitia »

FACOMATÓZĂ s.f. (Med.) Afecțiune caracterizată prin prezența unor mici chisturi sau tumorete care afectează mai ales țesuturile de origine ectodermică (pielea, sistemul nervos etc.). [< fr. phacomatose]. Vezi definitia »

HOȘTÍNĂ, hoștine, s. f. V. boștină. Vezi definitia »