PROCHÉSTOR, prochestori, s. m. Magistrat roman care exercita funcții financiare în provincii. – Din lat. proquaestor. Vezi definitia »

FLORICULTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu floricultura. [Cf. it. floricultore]. Vezi definitia »

PROZATÓR, -OÁRE s.m. și f. Scriitor de proză. [Cf. fr. prosateur]. Vezi definitia »

RADIATÓR s. n. 1. parte din instalația de răcire sau de ungere a motoarelor cu ardere internă. 2. sistem termic care emite radiații. 3. corp de încălzire alcătuit din tuburi sau coloane tubulare prin care circulă un fluid încălzit, în scopul de a ceda căldură în mediul înconjurător. ♦ ~ electric = aparat electric de încălzire. 4. aparat emițător de unde acustice sau electromagnetice. (< fr. radiateur, germ. Radiator) Vezi definitia »

DECANTÓR s. n. recipient, instalație pentru decantare. (< fr. décanteur) Vezi definitia »