DEDUCTÍV, -Ă adj. Care procedează prin deducție. [Cf. lat. deductivus, fr. déductif]. Vezi definitia »

SEROPOZITÍV, -Ă adj., s. m. f. (cel) care prezintă un serodiagnostic pozitiv. (< fr. séropositif) Vezi definitia »

VINDICATÍV, -Ă adj. răzbunător. (< fr. vindicatif) Vezi definitia »

CONSTITUTÍV, -Ă, constitutivi, -e, adj. Care intră în compunerea unui lucru, care reprezintă un element esențial din structura lui; alcătuitor. – Din fr. constitutif. Vezi definitia »

RESPECTÍV, -Ă, respectivi, -e, adj. Care privește împrejurarea, persoana sau obiectul despre care este vorba; (despre mai multe persoane sau despre mai multe lucruri) care se raportează la fiecare în particular, care privește fiecare dintre părțile interesate. ♦ (Substantivat, art., fam.) Soțul sau iubitul cuiva (în raport cu această persoană); soția sau iubita cuiva (în raport cu aceasta). – Din fr. respectif. Vezi definitia »