DETORSIONÁRE s.f. Acțiunea de a detorsiona; detorsiune. [Pron. -si-o-. / < detorsiona]. Vezi definitia »

ORIENTÁRE s. f. acțiunea de a (se) orienta; orientație. (p. ext.) tendință, înclinare, convingere, concepție. (< orienta) Vezi definitia »

a se învârti ca un coi în căldare / într-o găleată expr. (obs.) a se foi de colo-colo, a se agita fără rost. Vezi definitia »

DIVAGÁRE s. f. 1. faptul de a divaga; divagație. 2. schimbare a direcției unui curs de apă când ajunge în regiunile joase, cu pantă mică. (< divaga) Vezi definitia »

CONVÍNGERE s.f. Acțiunea de a (se) convinge și rezultatul ei; convicțiune. ♦ Părere fermă asupra unui lucru. [< convinge]. Vezi definitia »