BÍFTEC, -Ă s. n. friptură din mușchi de vacă, la grătar sau la tigaie. (< fr. bifteck, engl. beef-steak) Vezi definitia »

CEC¹ s. n. ordin de plată emis de posesorul unui cont curent către o bancă pentru a plăti prezentatorul suma înscrisă în el. (< engl. check, fr. chêque) Vezi definitia »

SPARDÉC s. n. (mar.) punte continuă (fără tambuchiuri) înapoia centrului navei, deasupra punții principale. (< fr., engl. spardeck) Vezi definitia »

papléc, papléci, s.m. (reg.) 1. pantof vechi. 2. papuc. Vezi definitia »

sosec vb Vezi definitia »