Definita cuvantului tabernacol
TABERNÁCOL s.n. 1. Cort; (spec.) cortul în care erau ținute tablele legii la vechii evrei. 2. Nișă în peretele sanctuarului unei biserici catolice sau cutie de argint de o formă specială, în care se păstrează cuminecătura și unele obiecte de cult. [Var. tabernacul s.n. / < lat. tabernaculum, it. tabarnacolo, fr. tabernacle].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tabernacol
NĂMÓL, nămoluri, s. n. Sediment moale alcătuit din particule fine, de culoare închisă, cu miros caracteristic și uneori cu proprietăți radioactive, depus pe fundul bazinelor acvatice, mai ales al apelor stătătoare, sau rămas după inundație la malul unui rău; mâl; p. ext. noroi. ◊ Expr. A face (băi de) nămol = a-și unge corpul cu un strat de nămol în scopuri curative. ♦ Fig. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. „de”) Cantitate, volum mare din ceva. [Var.: (pop.) nomól s. n.] – Din ucr. namil, -olu. Vezi definitia »
RUPÍCOL, -Ă adj. (despre păsări, plante) care trăiește, crește pe stânci sau bolovănișuri. (< fr. rupicole) Vezi definitia »
ESTRADIÓL, estradioli, s. m. Hormon secretat de ovar, utilizat în cancerul de prostată. [Pr.: -di-ol] – Din fr. oestradiol. Vezi definitia »
SALÓL s.m. Salicilat de fenol, întrebuințat în medicină ca antiseptic și antipiretic. [< fr. salol]. Vezi definitia »
SOL2, soli, s. m. Persoană trimisă (oficial) undeva pentru o misiune; spec. emisar însărcinat să ducă tratative oficiale în numele unei țări sau al unui suveran (din evul mediu). ♦ Vestitor. ♦ (La nunțile țărănești) Flăcău trimis de mire în satul sau la casa miresei spre a-i vesti sosirea. – Din sl. solŭ. Vezi definitia »