EXCLAMÁRE s.f. Exclamație. ◊ Semnul exclamării = semn de punctuație (!) întrebuințat după o interjecție, după un vocativ sau după o propoziție exclamativă sau imperativă. [Var. esclamare s.f. / < exclama]. Vezi definitia »

COPARTICIPÁRE s.f. Acțiunea de a coparticipa și rezultatul ei; participare în comun (la ceva); coparticipație. [< coparticipa]. Vezi definitia »

ȚĂHĂLUÍRE s. f. v. țăhălui. [DAR] Vezi definitia »

șiruíre, șiruíri, s.f. (înv.) descriere. Vezi definitia »

ÎNȘEUÁRE s. f. Acțiunea de a înșeua și rezultatul ei. – V. înșeua. Vezi definitia »