POLIGRAFÍE s. f. 1. ramură industrială, procedeele de reproducere grafică a unui text, a unei figuri etc.; tehnică tipografică. 2. ansamblu de întreprinderi care se ocupă cu imprimarea și răspândirea cărților și a altor imprimate. 3. (med.) metodă de înregistrare radiologică, efectuarea mai multor expuneri pe același film în diferite momente funcționale ale organului respectiv. (< fr. polygraphie) Vezi definitia »

BALCANOLOGÍE s.f. Balcanistică. [Cf. fr. balkanologie]. Vezi definitia »

-ENTERÍE elem. enter(o)-. Vezi definitia »

CAȘEXÍE s.f. Boală manifestată prin slăbirea întregului organism și printr-o insuficiență funcțională a unor organe. [Gen. -iei. / < fr. cachexie, cf. gr. kakos – rău, hexis – stare]. Vezi definitia »

COLORIMETRÍE s. f. 1. Determinare a concentrației unei soluții colorate. 2. Metodă de determinare a caracteristicilor unei culori. – Din fr. colorimétrie, germ. Kolorimetrie. Vezi definitia »