bóndră (bóndre), s. f. – (Trans. de Nord) Cîrpă, zdreanță. – Var. bandură. Săs. bändel (Drăganu, Dacor., VI, 280-2). Mai puțin probabilă supoziția lui Pascu, Beiträge, care pornește de la sl. bandura „lăută”. – Der. bondros, adj. (măscărici, persoană deghizată); bondreț, s. m. (larvă); bondrosi, vb. (a acționa stîngaci, a lucra prost); îmbondori, îmboldora, îmbodoli, îmboboli, îmboboroji, îmbondoli, îmbondosi, bodrînji, îmbondroji, vb. (a îmbrăca, a înfofoli). Vreunul din aceste cuvinte poate avea o explicație diferită, cu atît mai mult cu cît circulă în alte părți ale teritoriului rom., și este evidentă compunerea sa pe baze expresive. Din rom. trebuie să provină mag. bondrus „mascat” care, după DAR, ar explica acest cuvînt rom. Vezi definitia »

ENIGMÍSTICĂ s.f. Știința jocurilor distractive. [Gen. -cii. / < it. enigmistica]. Vezi definitia »

ZÉBRĂ s.f. 1. Mamifer african erbivor, imparicopitat, înrudit cu calul, cu păr gălbui și vărgat cu dungi negre sau brune. 2. Mic pește de recif și de acvariu, foarte vioi, cu multă mobilitate, cu dungi de un albastru metalic strălucitor pe fond argintiu sau, la mascul, auriu, originar din India. 3. Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni prin dungi paralele vopsite. (din fr. zèbre) Vezi definitia »

CUCOÁNĂ, cucoane, s. f. 1. Termen de politețe dat unei femei (măritate); doamnă. 2. (Înv.) Fată tânără dintr-o familie domnitoare. [Var.: cocoánă, coánă s. f.] – Cf. ngr. kokkóna. Vezi definitia »

SUBTÉMĂ, subteme, s. f. Temă subordonată unei teme principale; diviziune a unei teme. – Sub¹- + temă. Vezi definitia »