AUDIOGRÁF s. n. audiometru înregistrator. (< fr. audiographe) Vezi definitia »

ELECTROCHIMOGRÁF s. n. aparat folosit în electrochimografie. (< engl. electrokymograph) Vezi definitia »

olográf (olográfă), adj. – (Despre testament) Scris de mîna persoanei care lasă moștenirea. Fr. olographe și anterior (sec. XVIII) din mgr. ỏλόγραφος (Gáldi 215). Vezi definitia »

telegráf (-fe), s. n. – 1. Aparat de transmis telegrame. – 2. (S. m.) Plantă (Boussingaultia baseloides). Fr. télégraphe. – Der. (din fr.) telegrafia, vb.; telegrafic, adj.; telegrafie, s. f.; telegrafist, s. m.; telegramă, s. f. Vezi definitia »

STRATIGRÁF, -Ă s.m. și f. Specialist în stratigrafie. [< stratigrafie]. Vezi definitia »